luni, 22 septembrie 2008

hate my new haircut~X(

Nu ma mai tund in viata mea. Arata oribil. Prea scurt. Nu are nici cap, nici coada. De cateva ore stau in fata oglinzii, nerabdatoare sa imi creasca la loc podoaba capilara. Mi l-am si intins cu placa dar arata tot aiurea.
Urasc sa merg la coafor! Mereu cand ajung acolo sunt plina de sperante, dar apoi coafeza mi le...cioparteste pe toate. Niciodata nu sunt multumita de rezultat. Si chiar nu cred ca sunt prea pretentioasa. E asaa scurt.
Si o urasc si pe mama. Pentru ca niciodata nu stie sa zica ceva sa ma binedispuna. Nu poate sa zica si ea ceva dragut? O minciuna nevinovata?
Si stiti ce e cel mai aiurea? Faptul ca tu stai pe scaunul ala la coafor si vezi tot masacrul. Pana la sfarsit, ai ramas deja cu impresia ca arata groaznic. De ce nu ne arata doar rezultatul? Asa cum e in filme?
Nu ma mai tund niciodata.

Am invatat lectia:D.
Zilele trecute am citit pe un blog despre un parfum care, zicea autorul blogului, miroase exact asa cum si-ar fi imaginat el ca ca miroase in paradis. M-am intrebat cat de mirific ar fi putut parfumul acela sa miroasa, incat sa te duca cu gandul la asa ceva. Eu nu stiu niciun parfum care sa ma fascineze atat de tare. Asa ca, m-am gandit la toate aromele pe care le-am simtit si care mi-au indus o stare de extaz, de rai. M-am gandit cum miroase paradisul. Am simtit mirosul brizei marine, intr-o plimbare in apus de soare pe malul marii. Am simtit iarba proaspat taiata, intr-o dupa amiaza calda de vara. Prajitura cu caise a mamei. Zapada rece, cu miros de poveste, intr-o zi la sanius. Ceaiul cu scortisoara, baut intr-o seara calda in fata semineului. M-a incantat mirosul nisipului care mi se prinde in par cand merg la plaja. Am mirosit un intreg camp cu flori. Si o ploaie calmanta, dupa o zi torida. Am simtit mirosul veseliei. Si al momentelor placute. Am inteles cum miroase in paradis. E un miros fantastic, care nu poate fi pus intr-o sticluta. Niciodata. Il poti gasi doar la tine in suflet.

Imi place.?

  • sa privesc marea...de oriunde. de pe o plaja exotica, cu nisip fierbinte, stand la umbra unui palmier sau de pe o stanca inalta. De oriunde as privi-o, ma incanta. Ador sa vad cum valurile se izbesc de tarm, cum pescarusii zboara pe deasupra si cum soarele se apleaca in fata ei, fascinat de mirifica imagine.
  • parfumul "Extraordinary" de la Avon. Caracterizarea din revista suna cam asa: "Esti o femeie increzatoare, sofisticata, ce adora luxul. Esti o fire romantica, pentru care sentimentele conteaza cel mai mult" Mi se potriveste intru-totul. Iar aroma e de-a dreptul divina.
  • culoarea argintie. Nu stiu exact de ce. Are legatura cu stelele, cu gheata, cu sclipirea pe care o vezi in ochii unui om fericit.
  • sa dansez. Prin dans imi exprim cel mai bine trairile. Ador sa inchid ochii si sa ma las purtata de muzica. As dansa toata ziua. Ma binedispune imediat.
  • HBO...imi plac filmele. Pune-mi pe hbo, da-mi o punga de popcorn si sunt fericita :D
  • sa ies cu prietenii; O intalnire cu prietenii imi reincarca bateriile. Chiar daca nu facem nimic special. E doar...o senzatie de bine.
  • serialul "Rebel in California" nu am ce sa spun. e pur si simplu grozav
  • sa port multe bratari. nici asta nu stiu de ce. cred doar ca arata bine ;)
  • vara...hmmm...soare stralucitor care iti mangaie fata, inghetata, muzica vesela, fara scoala...cum sa nu-ti placa?

Eu sunt.


Asa si daca sunt rautacioasa ce? Si daca nu accept sa mi se spuna NU, ce? Ce daca vreau tot ce poti sa dai? Si ce daca ma supar si ma enervez din cele mai ciudate lucruri si nu ma intelegi? Si ce daca nu inteleg? Mai conteaza daca apoi imi trece oricum? Da, pot sa fiu atata de enervanta incat sa te innebunesc si sa-ti doresti sa dai cu mine de pereti si sa fac ceva sa-ti si treaca! Ce daca tip si-mi musc buzele de nervi si ma scoti din minti de fiecare cand zici ca faci ceva si nu faci si tu vorbesti asa frumos si linistit si ma lasi sa ma agit ca fraiera? Dupa care te enervezi si tu ca ma port urat cu tine. nu uit! Ce sa fac daca nu pot sa uit? Ti-as fute una-n gura de fiecare data cand imi amintesc si asta nu inseamna c-am uitat, inseamna c-am iertat da o sa-ti aduc aminte din cand in cand, sa nu crezi c-ai scapat asa usor!

Ma dezobisnuiesc greu de oameni.. Ma dezobisnuiesc greu de obiceiurile lor, fie ele oricat de dragute sau enervante, pentru ca ele fac parte din ei si ei fac parte, intr-un fel sau altul, din mine. Uit greu si mi se face dor. Imi e greu sa renunt la oameni, si sunt constienta ca asta e de cele mai multe ori un defect. Am obosit, m-am saturat sa schimb oameni, sa ma plictisesc de ei sau pur si simplu sa plece. Pentru ca oamenii au prostul obicei sa plece, sau sa se schimbe - ei o numesc maturizare.. Iti dau exact atata timp cat sa te obisnuiesti cu ei si apoi dispar. Si cum in general asta e considerat un lucru firesc, nimeni nu sta prea mult pe ganduri cand se intampla. Dar eu nu sunt buna la despartiri, si nu e vorba de despartirile alea cu "adio, nu o sa ne mai vedem niciodata", ci de alea care se intampla treptat. Eu vreau oamenii langa mine, cat mai multi, fara sa-i schimb.. pentru ca oamenii se pierd, nu se inlocuiesc. Eu va zambesc cand ne intalnim intamplator pe strada peste ani, pentru ca sunt secrete de demult, versuri urlate impreuna in seri zgomotoase pe strazi straine, departe departe, nume ramase scrise pe bancile liceului si promisiuni copilaresti sau poate doar franturi de emotii care ne leaga, si eu uit greu si mi se face dor.. Nu va mai maturizati atat ca o sa ajungeti singuri, batrani si incruntati!

Nori de hartie.



Suntem singuri unii fata de altii.
Ne vedem cu totii printr-un ciob de geam aburit. ne e greu sa ne apropiem, sa ne cunoastem sau sa avem incredere. ne e frica, ne e indiferent.
Oamenii de fapt se cauta in permanenta intre ei, si nu se gasesc de cele mai multe ori. pentru ca ne greu sa ne vedem cu adevarat. pentru ca egoismul ne tine departe de restul. pentru ca acceptam prima impresie, pentru ca suntem superficiali si nici nu ne intereseaza sa aflam mai mult. nu gasim timp sa ne gandim de 2 ori sau sa credem. suntem mult prea ocupati sa ne ascundem in spatele parerilor, sa ne inchidem cat putem in noi.
Suntem convinsi ca ceea ce cautam exista, speram asta, macar in cel mai adanc coltisor al sufletului, dar cu toate astea nu facem nimic decat sa asteptam si sa ignoram. n-o sa ne traga nimeni de maneca sa ne spuna ca ceea ce cautam si ne dorim e chiar langa noi si ca am face bine sa ne oprim din graba, asa ca o sa trecem mereu mai departe, cu un gust amar de tristete, fara sa ne dam seama de ce..
Se poate sa ma insel? e doar o discutie inceputa intr-o zi de joi..si neterminata.

De ce ai nevoie?


Am nevoie de sinceritate. am nevoie sa fiu simpla si inteleasa asa cum sunt, am nevoie de zambete si emotii, n-am nevoie de gesturi fortate, am nevoie sa iert si sa spun ce simt cateodata, am nevoie de inceputuri si de povesti, am cateodata nevoie de nopti pierdute, cu fum de tigara, surde dar zgomotoase, ca sa fug de gandurile mele, n-am nevoie de promisiuni, am nevoie sa cred. nu mai am nevoie de cuvinte nespuse la timp.. de greseli, de umbre sau de pareri de rau, nici de continuari cand e deja prea tarziu.. n-am nevoie sa ma intorc acolo unde nu-mi e locul. nu e nevoie sa fac ce trebuie, nu conteaza ca nu incalci normele atata timp cat faci un rau. n-am nevoie sa manipulez oamenii, sa-i mint, nu simt nevoia sa-i dezamagesc pe cei la care tin sau sa-i jignesc in vreun fel, am nevoie sa-mi consum durerea si s-o inteleg, nu sa trec peste, am nevoie sa rad orice-ar fi si sa trec brusc de la o stare la alta pentru ca ma oboseste prea tare sa stau suparata, n-am nevoie de predici si morala sau de ironii ieftine din partea unor frustrati care se vor interesanti, n-am nevoie de lucruri grabite sau de ambitii prostesti, vreau motive adevarate si mai putine complicatii inutile, vreau momente de fericire noua, nu numai nostalgia vremurilor trecute.

Dependenta de viata:)


momentele sau fericirea sau destinul nu stau dupa noi, nu? pentru ca timpul nu sta dupa noi, singura sansa sa poti iesi din timp, e sa stii sa-l ignori si sa-ti traiesti clipa, sa te simti liber de toate.. fura-i momentul, fa-l al tau, transforma-l in vesnicie. invata sa dilati clipa, nu exista greseli. nu mai cauta fericirea, simte-o in toate nimicurile din jurul tau, asculta indemnurile nerostite, pacaleste destinul! cu sete de doruri, de patimi.. lasa toate asteptarile ieftine, toate conventiile. fa toate astea fara regrete si fara nicio teama de prezent sau de viitor sau de nimic, fara sa te gandesti la vreun sfarsit, fara sa obosesti vreodata de atata viata, in goana ta dupa aventura si fericiri de moment si obliga-i si pe ceilalti sa tina pasul cu tine.. singura ta arma e libertatea

Ce`am invatat.


De obicei, daca ma doare ceva, inghit medicamente fara fitze si fara temeri. Accept si recomandari diverse, leacuri propuse la o cafea si o vorba de alin... Nu sunt deloc genul suspicios si setat pe anti-medicamente. Mai degraba genul usor inconstient. Nu dau foarte multa atentie. Algocalmin, aspirina, paracetamol... cred ca multi le luam si fara reteta de la medic. Nici gand sa ma uit pe prospect, nici gand.

Si pun mana recent pe o recomandare cu referinte serioase si pe prospectul medicamentului. Ma gandeam: daca tot ma bate gandul sa adaug ‘bombonele’ in regimul meu alimentar, macar sa vad ce fac ele. Clar e rost de ceva ‘E-uri’ farmaceutice, acidifiante, agenti de mai-stiu-eu-ce, sulfiti sau coloranti?! Din astea... ‘mici si toxice’. Nu cunosc mai nimic despre medicamentul asta.

Asa ca ma cuprinde curiozitatea. Si citesc. Si citesc. Are un prospect lung de 30 cm si lat de 15. Fata verso. Undeva pe verso imi dau seama ca sunt in aer. Citesc in gol, ca nu inteleg mai nimic... :o(. E ca si cum in fata unui text intr-o limba straina incerc sa ma prind despre ce e vorba in propozitie traducand conjunctiile si prepozitiile, poate un numeral, doua...

Mi-e evident ca e vorba de o ‘compunere’ de specialitate, jargonul medical in floare, iar eu nu m-am facut doctorita niciodata, asa cum visam cu ochii deschisi prin clasa a II-a... Ce sa fac? Am nevoie sa inteleg mai bine cu ce ma ajuta si cu ce ma ataca pastila asta... Deja sunt intrigata de lungimea prospectului. Vad ca sunt multe chestii la Precautii, Interactiuni, Atentionari speciale, Reactii adverse...

Exemplu:
‘Administrarea concomitenta a unor medicamente care cresc concentratiile plasmatice ale serotoninei, poate fi cauza de interactiuni cu consecinte severe. Acest fenomen, cunoscut sub numele de sindrom serotoninic apare rareori, cand se administreaza concomitent inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) cu anumite medicamente antimigrenoase (cum sunt sumatripan, dihidroergotamina) cu unele opioide (cum sunt dextrometorfan, pentazocina, pentidina, fentanil) sau in cazul administrarii concomitente a doi ISRS. Asemenea asociatii trebuie evitate in timpul tratamentului....

Nu zau! You kidding me????!!!!! Zic si eu sa citesc un prospect o data la 10 ani si atunci ma apuca disperarea. Mai bine ma las pagubasa...
Tentatia a fost foarte mare, am luat doar 2 pastile pentru ca la atat am rezistat. Probabil am deranjat vreun sumatripan nabadaios sau vreo opioida cocheta.. pentru ca nu mi-a fost bine. Efecte adverse si complexe, pe masura limbajului si explicatiilor de mai sus. In concluzie: nu e bine sa luam medicamente despre care nu stim mai nimic. Ei, na! Am invatat si eu in sfarsit chestia asta. PPS: Bune cuvinte de mima astea: serotonina antimigrenos opioid pentazocina i-n-c-o-n-s-t-i-e-n-t-a

miercuri, 17 septembrie 2008

Mita





Asta sa intamplat cu mult timp in urma cam 6 ani :). Intrr`o vara cu doua diminetzi :-P .Ea mia schimbat total viata chiar daca e o pisica are ceva special .Ochii verzi :X Privirea blanda :) O blanitza pufoasa.. E pisica mea:X Nu orice fel de pisica.Este o pisica mai speciala 8-> O iubesc!

Povestea ei.!

Am gasito acum 6 ani intr`o cutie in bazarul mai la vale de blocul meu . Era asa de mica , fragila ,cat mana mea :X .Am luato incet si am aduso in casa … Cum am intrat in casa cum sa acomodat cu mine si mai ales cu familia mea… Speriata sa ascuns sub scaunul din bucatarie . Dupa cateva zile … am hotarat sai pun un nume:X Si acesta a fost “MITA” :x

Acum nu ma mai pot desparti de ea… :X O iubesc!:X

luni, 15 septembrie 2008

Iubire.


"A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea sa nu depinda decat de o singura fiinta; inseamna a te cufunda in infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire, a gasi alinare in lacrimi indurerate, placere in suferinta si suferinta in placere; adica a intruni in sine toate contradictiile."

sâmbătă, 13 septembrie 2008

Ea si El


Astazi scriu despre Ea
Ea care-i scrie Lui, in fiecare zi, printre rotocoale de fum si sunete de jazz.
Ea care se gandeste mereu la El, in fiecare clipa, in fiecare minut, ora, secunda..
Hai s-o numim pe ea, Lulu.

Lulu e indragostita, e fascinata, e captivata de El.
Lulu asculta jazz si muzica franceza. Isi bea cafeaua in fiecare dimineata la ora 8, alaturi de un croissant cu ciocolata si o tigara fina, ce e mai mult lasata sa se stinga singura, pentru ca ei ii place fumul ce se ridica usor spre tavan, in timp ce se contopeste cu melodia jazzy ce se aude in camera cealalta.
Lulu e french…pentru El.
Si-a construit viata din filme, muzica si carti, a caror povesti le-a preluat, si le-a insusit, si le-a transformat in ale ei, fara sa-si mai dea seama ca duce o existenta iluzorie, creata din cadre, pagini si versuri amestecate.
Lulu are amprentele degetelor lui pe pielea ei, buzele sfarmate de sarutul lui apasat, rochia rupta de dorinta lui neinfranata si simte orgasmul contopirii cu el, pana in irisul ochilor, desi el nu a atins-o, sarutat-o, avut-o vreodata.
Lulu si-a scris povestea “lor” cu patima, cu sete, cu sentimente, pe care putini le-au simtit, fara ca “ei” sa fi avut o poveste.
Ea traieste si iubeste in imaginatie ei, negand cu toata puterea adevarul crud, rece si inevitabil. El ii curge in sange, ii clocoteste in creier, ii stie fiecare punct al corpului, fiecare fantezie, dorinta, placere…sau cel putin asa si-ar dori Ea.
Ea scrie istoria “lor” inexistenta, atat de cursiv, incat daca te-as intreba daca este reala sau nu, nu ai sti ce sa-mi raspunzi.
Ea scrie pentru El…sperand ca intr-o zi, toata cuvintele vor prinde forma si viata…
Obsesia pe care si-a creat-o pentru El, o invaluie intr-o tristete atat de reala, o oboseste, deprima si consuma, incat ma doare sufletul pentru nefericirea ei…
Realizezi cum e sa te simti ca Ea, sa-i simti suferinta…desi tot ceea ce simte ea, e pur produsul imaginatiei sale?
Lulu este atat de indragostita de idea de dragoste…incat si-a irosit cele mai intense trairi intr-o fata Morgana.
Uneori devine constienta de dualitatea fiintei sale…si atunci vrea sa uite, vrea sa-l uite…vrea sa sterga sentimente, amintiri reale, care practic, datorita upgrade-urilor folosite de Ea asupra lor…raman inexistente.

Lulu se zbate pentru El…isi neaga propria iubire-obsedanta pentru El, dar in acelasi timp il asteapta…

in timp ce

El se zbate pentru ca vrea sa iubeasca si sa fie iubit, viseaza la o alta Ea

Ironic, nu vi se pare?



Lollipop




.

..gesturi care nu sunt ale mele. situatii in care nu ma aflu. in care nu ma recunosc. replici dintr-un alt film, nu cu mine.
nu stiu
Big Dreams


"De multe ori ma intreb . De ce nu avem parte de ceea ce ne dorim de fiecare data?."



Hello kitty

Dorintele.
Sperantele.
Visurile.














Lollipop

vineri, 12 septembrie 2008

My Blog
Friends:
Adnana
Frysky
Bya
Stefana
Hayky
Claudia

Ioana.

E bine ca atunci cand simti ca iti este greu cineva sa iti fie alaturi si sa te sfatuiasca ce sa faci.Ioana este una din prietenele mele .Care ma ajuta sa revin la realitate. Sa privesc in fata cu zmbetul pe buze.E o simpla fata dar acu un caracter mare si cu un suflet pe care nul pot descrie .O iubesc pentru`ca este un inger:).




E ca un vis care nu se mai termina.

Ioana
Adnana







Image and video hosting by TinyPic

Vsare.


"Intotdeauna m-am intrebat: atunci cand un fluture paraseste coconul, realizeaza cat de frumos a devenit? Sau inca se mai vede ca fiind doar o omida?"


Asa este si in viata : oare pe masura ce crestem si evoluam, realizam cat suntem de fericiti, sau inca ne vedem niste tristi si deprimati, incapabili sa realizam ceva maret? Fericirea pe care atat ne-o dorim, nu este a celor din jur, nu apare daca muncim mai mult, iubim mai mult, mancam mai mult, speram mai mult...fericirea pe care atat ne-o dorim, este chiar in fata noastra. Din pacate, suntem mult prea orbi, aroganti, orgoliosi, victime s-o vedem. Iar partea si mai amuzanta este ca, indiferent cate scrieri se vor face in jurul acestui subiect, concluzia va ramane neschimbata: omul mereu va alerga in cautarea fericirii. De ce? Pentru ca asa suntem construiti: sa ne dorim mai mult, sa ravnim, tanjim, salivam la ce are altul... Mai greu sa ne uitam si in curtea noastra. Desi am fost crescuti in canoane si invatati de mici, ce e bine si ce nu, pentru ce sa ne bucuram si pentru ce nu, ce ne va aduce succes si ce nu, practic instruiti ce este fericirea, fiecare dintre noi are raspunsul in suflet. Fiecare dintre noi, in adancul inimii sale, stie foarte bine ce-l face fericit, insa din cauza motivelor de mai sus...nimeni nu va spune cu voce tare sau daca va spune, ori va nega foarte repede, ori va rade zgomotos, astfel incat sa para o gluma buna. Noi suntem fericiti constant, dar mereu ne intrebam ce inseamna fericirea. Visam continuu la "acel moment" si de multe ori plecam in cautarea lui... Insa ne intrebam vreodata, ca poate parasind deja fericirea pe care o avem, (dar de care nu suntem constienti) nu vom mai reusi sa gasim niciodata alta? Sustin visele! Cred din tot sufletul ca oamenii ar trebui sa-si urmeze visele, si vreau la fel de mult ca ei sa fie fericiti...insa, tot ce vreau sa zic e simplu: fericirea este in noi, asa ca incetati s-o mai urmariti in altii, pentru ca s-ar putea sa gresiti drumul...




Asadar, dragii mei cititori, voi realizati cat de frumosi sunteti sau inca va vedeti urati, mici si nesemnificativi?
Dudah-A fost odata


Stii, chiar daca nu mai suntem impreuna si iti pare rau!
N-ai ce sa faci! Asta-i viata...!


La inceput am sperat ca de fiecare data!
Wooow! In prima zi ai fost cum nu ai fost niciodata!
Incet-incet ne-am indepartat,
Si nu stiu daca tu sau eu am fost principalul vinovat...
"Dudah, te rog nu mai face asa!"
"Imi cer scuze, dar asta-s eu, nu ma pot schimba!
Si crede-ma ca nu esti prima...
Dar ce sa fac si eu? Azi te iubesc, maine pa!"
Acum realizez ca ai gresit.
Sms-uri peste sms-uri, deja m-am plictisit!
Sufletul meu e inca in cautare,
Vreau sa vina capacul care sa ma loveasca foarte tare,
Sa simt ca traiesc,
Sa tremure inima in mine daca maine o intalnesc,
Sa adorm cu ea in gand,
In brate sa o strang, la ureche sa ii cant...


Am avut clipe cand nu vroiam sa se termine,
Acum stau si ma gandesc ce n-a mers bine!
Aveam o mie de vise,
O mie de viitoare planuri scrise!
Am avut clipe ce nu vroiam sa se termine,
Acum stau si ma gandesc ce n-a mers bine!
Aveam o mie de vise,
O mie de viitoare planuri scrise!
Am avut clipe cand nu vroiam sa se termine,
Acum stau si ma gandesc ce n-a mers bine!
Aveam o mie de vise,
O mie de viitoare planuri scrise!


Noptile si zilele sunt reci acum!
Sunt un chin!
Parca as vrea un alt drum...
Sa plec departe, sa nu mai stiu de tine!
M-ai parasit, dar gandul iti e tot la mine!
Tot ce simt acum e doar chin si durere,
Credeai ca dragostea e lipsita de probleme.
Ai plecat, m-ai parasit, nu ti-a pasat!
Poate acum iti e mai bine, dar nu cred ca m-ai uitat.
Fata, tot ce am simtit si simt pentru tine
Sunt doar sentimente care nu as vrea sa moara maine.
Nu stiu daca stii, noptile sunt lungi,
Nu stiu daca vrei ca si tu sa plangi.
Dar crede-ma ca nu mi-e usor sa iubesc,
Apoi sa plec, sa te parasesc...
Ma intreb mereu de ce m-ai parasit...
Oare chiar nu ti-am aratat cat te-am iubit?


Am avut clipe cand nu vroiam sa se termine,
Acum stau si ma gandesc ce n-a mers bine!
Aveam o mie de vise,
O mie de viitoare planuri scrise!
Am avut clipe ce nu vroiam sa se termine,
Acum stau si ma gandesc ce n-a mers bine!
Aveam o mie de vise,
O mie de viitoare planuri scrise!
Am avut clipe cand nu vroiam sa se termine,
Acum stau si ma gandesc ce n-a mers bine!
Aveam o mie de vise,
O mie de viitoare planuri scrise!
Am avut clipe ce nu vroiam sa se termine,
Acum stau si ma gandesc ce n-a mers bine!
Aveam o mie de vise,
O mie de viitoare planuri scrise!


Ma trezesc plangand uneori!
Nu inteleg de ce afara bate un vant rece...
Seamana cu ce e in sufletul meu!
Nu mai vreau sa fiu intrebat de ce...
Nu stiu daca imi mai trece
Sange prin inima! Nu cred!
Sau daca da, e rece!
Iti mai aduci aminte cand iti spuneam,
La ureche vorbe dulci eu iti sopteam?
Totul acum e la final de drum...
Nu cred ca mai are rost sa iti mai spun
Cat de mult tineam eu la tine...
Zile ce le-am petrecut doar tu si cu mine...
Acum totul e doar o amintire vie
Scrisa in timp pe foi de hartïe...